4 m. Laptele apare în reclame ca și o băutură sănătoasă, ce întărește oasele. De multe ori, gustările și masa de prânz în școli este completat cu un pahar de lapte. Ce aveți de făcut, dacă copilul dvs. are probleme de digestie sau îi apar erupții pe piele după ce a consumat lapte? Este posibil că copilul suferă de intoleranță la lactoză sau este alergic la lapte. Cum puteți deosebi cele două probleme puteți afla din articolul nostru.
Alergia la proteina din lapte este una dintre cele mai des întâlnite alergii. Nu se recomandă consumul de lapte la copii mici. Alergia la lapte afectează mai ales bebelușii. Dar la 90% dintre bebeluși dispare de la sine până la vârsta de 3 ani. Să introducem laptele în dieta copiilor după vârsta de 2-3 ani. Altfel este situația cu băuturile lactate fermentate, pe care copiii pot consuma de la vârsta de 1 an. Iaurturile, și brânza se digeră mult mai ușor. În cazul alergiei la proteina din lapte trebuie evitate toate produsurile de lapte, astfel și cele fermentate.
Alergie la lapte
Alergia la lapte este de fapt o reacție hipersensibilă a sistemului imunitar împotriva proteinelor din lapte. Această reacție alergică apare la câteva ore sau zile după consumul produsului de lapte. Adresați-vă medicului dacă vă întâlniți cu una dintre simptomele următoare:
- probleme digestive (diaree, vărsături, crampe)
- iritații pe piele (erupții, eczemă, urticarie)
- probleme respiratorii (rinite, astm)
- în unele cazuri consumul de lapte la persoanele alergice duce la anemie sau chiar și la probleme în creștere
Diagnosticare și tratamente specifice
Alergia poate fi depistată în cele mai multe cazuri prin teste de sânge, cu depistarea anticorpilor. De obicei se poate aplica o dietă prin eliminare produselor lactate din alimentația zilnică. Trebuie să urmărim reacția corpului în perioada când nu se consumă lapte, și în perioada după repaus, când introducem din nou laptele.
După diagnoză medicul alergolog vă propune un tratament. Acesta poate fi administrarea antihistaminelor, sau altor produselor care conțin corticoizi, sau alt tratament adecvat. Însă eliminarea totală a laptelui din alimentație este recomandat și adulților. Aici nu ne referim numai la lapte, brânzeturi, sau iaurturi, ci și la oricare produs sau mâncare, care conține lapte. Astfel nu putem mânca ciocolată cu lapte, unele dulciuri, sau produsele de patiserie, care conțin proteină din lapte, și derivați din lapte.
Intoleranță la lactoză
Intoleranța la lactoză este foarte des întâlnită. Pe baza cercetărilor, 65% din populația de pe pământ suferă de intoleranță la lactoză. La unele popoare, de exemplu în Asia de Est 90% dintre adulți suferă de intoleranță la lapte.
Simptomele intoleranței la lactoză sunt foarte asemănătoare cu simptomele alergiei la lapte, însă cauzele sunt diferite. Intoleranța la lactoză este cauzată de lipsa de lactaze în organism, ceea ce este necesar pentru a digera laptele. În lipsa acestora organismul nu poate digera zahărul din lapte, ceea ce duce la probleme de digestie și poate cauza balonare.
Simptomele tipice a intoleranței la lactoză sunt: balonarea, diareea și crampele. Contrar cu alergia la lapte, acesta nu cauzează erupții pe piele sau probleme respiratorii. Primele simptome pot apare cu 30 minute-2 ore după consumul de lapte.
Posibilități de diagnosticare și tratamente
Intoleranța la lactoză poate fi diagnosticată în mai multe feluri-prin măsurarea glicemiei, testul spirometrie, cu teste genetice sau cu măsurarea PH-ului din scaun. Simptomele apar după consumul de lapte la persoanele care suferă de intoleranță la lactoză, dar produsele fermentate nu fac probleme la ei.
În farmacii se comercializează enzime de lactază, ceea ce poate alina problema. Folosirea produsului este indicat înaintea consumului de lapte. Și în acest caz este benefic dieta de eliminare, când sunteți atenți atât la semnalarea corpului dvs. cât și la copilul dvs. În cazul produselor lactate fermentate, fermentația dizolvă lactaza, astfel sunt mult mai ușor de digerat, decât laptele obișnuit.
Dietă echilibrată și fără lapte
Laptele nu este singura sursă de calciu. Și următoarele alimente oferă destul calciu pentru o structură de oase sănătoase și tari:
- spanac,
- varză de Bruxelles,
- soia,
- fasole albă,
- bame / okra,
- unele pești: sardinia, somon, biban, sau păstrăv,
- broccoli,
- migdale,
- algă wakame,
- mac,
- semințe de suzan.
Calciul astfel lipsit din organism poate fi înlocuit cu diferite suplimente nutritive. Aportul de calciu necesar unui organism diferă în funcție de vârstă. Sugarii și bebelușii primesc calciul necesar din laptele matern sau din formulele de lapte. Copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani au nevoie de 700 mg de calciu zilnic, iar copiii de vârsta de 4-8 ani au nevoie de 1000 mg de calciu / zi. La copiii cu vârsta de 9-18 ani cantitatea de calciu recomandată este de 1300 mg.
La bărbații cu vârsta cuprinsă între 19-70 ani, doza zilnică de calciu recomandată este de 1000 mg, după vârsta de 71 de ani este 1200 mg/zi. La femei cu vârsta cuprinsă între 19-50 de ani, doza zilnică recomandată de calciu este de 1000 mg/zi, iar peste 50 de ani este de 1200 mg/zi.
La absorbția calciului are un rol important cantitatea corespunzătoare de vitamina D, care se produce natural în organism datorită razelor de soare, dar și ouăle și carnea de pește sunt surse bogate în vitamina D.
