Mersul în patru labe și târâtul la copii

6 m.
12. mai'25

Statul în șezut, târâtul, mersul de-a bușilea, primii pași... încă de la o vârstă fragedă, bebelușul trece prin diferite etape ale dezvoltării, pe care părinții le urmăresc cu atenție și sărbătoresc fiecare realizare. Nici târâtul și mersul de-a bușilea nu fac excepție, deoarece le oferă copiilor noi oportunități de a descoperi lumea. Când încep copiii să meargă de-a bușilea și este acesta un lucru pe care trebuie să-l învețe?

Mersul de-a bușilea este o etapă foarte importantă în dezvoltarea copilului, chiar dacă în prezent mulți părinți discută despre necesitatea lui. „Mersul” în patru labe este pentru copil nu doar un antrenament fizic, ci și psihic, și reprezintă cu siguranță un etalon important. La fel ca în alte domenii ale dezvoltării, și în ceea ce privește mersul de-a bușilea, copilul trebuie încurajat, dar nu forțat.

Pregătirea pentru o mare provocare

Dacă pentru un adult mersul este la fel de firesc ca respirația, pentru cei mici chiar și mersul de-a bușilea reprezintă o provocare serioasă. Vă întrebați cum să învățați copilul să meargă de-a bușilea? Este adevărat că acest mod de deplasare necesită o pregătire temeinică, dar în general copiii reușesc fără ajutorul părinților.

Copilul trebuie mai întâi să știe să ridice fundulețul și să-și desprindă burta de pe podea, punându-și palmele pe pământ. Greutatea corporală a copilului se transferă alternativ de pe o parte pe alta, copilul sprijinindu-se pe o mână și pe piciorul opus.

Pregătirea pentru mersul de-a bușilea este cu adevărat intensă și constă într-un antrenament constant al mușchilor. Copilul ridică mai întâi căpușorul, apoi se rostogolește de pe spate pe burtică și invers, urmează târâtul și în final mersul de-a bușilea. Pe lângă întărirea mușchilor, are loc și dezvoltarea simțului echilibrului, esențial pentru această etapă.

Dieťa a štvornožkovanie

Sursa foto: Freepik

Când încep copiii să meargă de-a bușilea?

Copiii încep să se deplaseze în jurul vârstei de nouă luni, dar, ca în toate aspectele dezvoltării, unii reușesc mai devreme, iar alții puțin mai târziu. Există copii care sar complet peste această etapă și trec direct la mersul în picioare. Așadar, mersul de-a bușilea este o etapă premergătoare mersului, iar deplasarea în patru labe pregătește copilul pentru ceea ce urmează. În timpul acestui tip de mișcare, copiii se simt mai în siguranță, deoarece se sprijină pe mâini, care sunt mai puternice decât picioarele.

De obicei, mersul de-a bușilea începe înainte ca copilul să împlinească un an, iar abia după această vârstă e cazul să ne îngrijorăm. Dacă după 12 luni copilul nu manifestă interes pentru târât sau mers de-a bușilea și nu poate coordona mișcările, consultați un pediatru. Nu uitați că și copiii născuți prematur se dezvoltă mai lent și au nevoie de mai mult timp pentru a atinge etapele esențiale.

Beneficii aproape nesfârșite

Mersul de-a bușilea nu este doar o etapă importantă în viața copilului. El aduce și beneficii aproape nelimitate:

  • Bebelușii lucrează la stabilitate, își întăresc mușchii trunchiului, umerilor și șoldurilor, ceea ce influențează pozitiv controlul ulterior al corpului.
  • Se perfecționează coordonarea grupelor musculare, contribuind la o postură mai bună și o dezvoltare mai armonioasă.
  • Influențează integrarea reflexelor primare, în special reflexele tonice asimetrice și simetrice ale gâtului.
  • Îmbunătățește simțul ritmului și cooperarea între cele două părți ale corpului – esențiale pentru activități precum aplaudatul, mersul, alergatul, mersul pe bicicletă, îmbrăcatul, scrisul, cititul etc.
  • Copilul se pregătește pentru prinderea obiectelor, deoarece mâinile se sprijină pe podea, se întind mușchii degetelor și se formează arcadele palmelor.
  • Se dezvoltă percepția vizuală și planificarea motorie – copilul învață să se orienteze în spațiu și să își evalueze mediul înconjurător.

Dieťa a matka

Sursa foto: Freepik

Încurajați, dar nu forțați

O întrebare frecventă a părinților este nu doar când începe copilul să meargă de-a bușilea, ci și cum îl pot ajuta. Așa cum am menționat, copilul trebuie să-și întărească musculatura, să exerseze echilibrul și, nu în ultimul rând, are nevoie de stimulente care să-l încurajeze să atingă următoarea etapă de dezvoltare.

Mersul de-a bușilea aduce bucurie și libertate de mișcare, dar și dezvoltare. Oferiți-i copilului suficient spațiu – mai mult decât are în pătuț. Pe o suprafață plană și fermă, întindeți o saltea de joacă, așezați copilul pe burtică și puneți în jurul lui diferite jucării. Dorința de a ajunge la jucărie îl va motiva să se miște și să-și atingă scopul prin forțe proprii.

La început, bebelușul își va balansa trunchiul în față și în spate, apoi va începe să se târască, iar în final se va „ridica” în patru labe și va merge de-a bușilea până la jucărie. Desigur, toate acestea nu se vor întâmpla într-o singură zi, ci pe parcursul a câteva săptămâni.

În perioada în care copiii merg de-a bușilea, este important să-i încurajați să se miște. Vor fi fascinați de lumea care li se deschide în fața ochilor, dar încă vor avea nevoie de sprijinul vostru. Jucați-vă cu ei, trageți jucăriile preferate în fața lor și inventați metode care să-i pună în mișcare.

O modalitate de a stimula copilul este un traseu cu obstacole din perne, iar alta – un animal de companie. Familiile cu animale de companie sunt super încântate de această motivație pufoasă. Mângâierea unui cățel sau a unei pisici aflate în afara razei de acțiune poate declanșa dorința de mișcare. Uneori, chiar părinții sunt cea mai bună motivație – nu ezitați să vă așezați în patru labe și să-i arătați cum se face.

Amintiți-vă că trebuie să încurajați copilul, nu să-l forțați să meargă de-a bușilea. Fiecare copil va începe în momentul în care este pregătit. Nu-l puneți prea devreme într-un premergător, nu-l forțați să stea în picioare și, mai ales, nu săriți peste etape doar ca să meargă mai repede decât alți copii de vârsta lui.

Pregătirea pentru primii pași

Acum că ați aflat când începe copilul să meargă de-a bușilea, probabil vă întrebați cât durează această etapă. Totuși, această perioadă presupune uneori colanți rupți și genunchi tociți. De obicei, copiii merg de-a bușilea în jur de 3 luni.

Când se plictisesc de mersul de-a bușilea și mușchii și simțul echilibrului le permit să exploreze lumea în poziție verticală, încep să se ridice. La început se vor sprijini de mobilier – de aceea, în această etapă nu se recomandă folosirea fețelor de masă. Copilul ar putea trage de ele și răsturna tot ce se află pe masă. În cele din urmă, micuțul explorator va învăța să stea în picioare fără sprijin și, în curând, va face și primii pași.

Sursă: